Croaziera Romania-Grecia

Vreti sa aveti o experienta deosebita vara viitoare? Sa adunati amintiri spumoase plimbandu-va cu yachtul cu vele si sa vizitati insulele grecesti? Venim cu o oferta de croaziera de 7 zile in Grecia cu velierul Lindor (pentru sezonul 15 mai-15 septembrie 2019)

Pretul pentru o saptamana cu iahtul: 
300 euro/ persoana sau
1700 euro/ yacht maxim 6 persoane
Echipaj 2 pers inclus (skipper+1)
Mai multe informatii in articolul dedicat.
Pentru rezervari sau daca aveti intrebari ne puteti contacta la tel 0755072882 sau email lindor@mariata.ro sau puteti consulta sectiunea Intrebari/ Raspunsuri

In continuare cititi cum a fost Croaziera Romania - Grecia pe care am facut-o in 2016.


2016.05.03 Dupa cum va ziceam si in evenimentul facebook si in propunerea de traseu
pe 3 mai am plecat in croaziera spre Grecia.
Traseul planuit era
Mangalia – Bosfor (Istanbul) - Canakkale - Dardanele - Limnos - Thasos - Kavala

Traseul pe care l-am facut a fost
Ziua 2 Varna (acvariu, galeria arta, parc, zoo)
Ziua 3 - Varna- Bosfor (delfini)
+ Ziua 5 Istanbul (podul si turnul Galata, Moscheea Albastra, Sfanta Sofia)
+ Ziua 6 formalitati check-in, podul Galata, gara Istanbul
+ Ziua 7 Istanbul - Atakoy Marina
+ Ziua 8 Istanbul - Atakoy Marina - am lasat iahtul la apa
+ Ziua 9 plimbare prin Bazarul din Istanbul
+ Ziua 10 - Istanbul
+ Ziua 11 - Istanbul
+ Ziua 12 - insulele turcesti de langa Istanbul
+ Ziua 13 - check out din Istanbul
+ Ziua 14 - Gelibolu, Canakkale, Dardanele, Limnos
+ Ziua 15 - insula Limnos, Myrina
+ Ziua 16 - insula Limnos, Myrina - calatorie spre Atena

insa din cauza conditiilor meteorologice,
(cand am plecat pe 3.05 pe la ora 19:00 din Mangalia, 
ploua si era o mare de grad 6 spre 7)
traseul a fost schimbat si pe la 4 a.m. in data de 4.05 am oprit in Varna.

Cum povesteste Nicu Pelicanu experienta:
"Vorbisem cu Dl Comandant (Nea Sandu sau Lindor, pentru prieteni) inca din toamna lui 2015. La primavara vreau sa duc barca in Grecia, vrei sa vii cu mine?  Da, normal ca vreau. Asa ca ne-am intilnit cu citeva saptamini inainte de Pasti la Mangalia, pe Lindor, pentru a pune la punct detaliile si pentru a cumpara conserve si apa minerala. Cine mai vine? Eu, fiu-meu (Nucu), Dl. Comandant, fiica dinsului (Maria) si Marius (imposibil sa nu-l stiti de pe facebook). Marius ma interpelase in Marina Tubal cu citeva zile inainte si ma rugase sa-i fac lipeala cu Lindor pentru a veni si el. Verificam motorul, Grigore (Isuzu 50 hp) nu face prea multe nazuri si porneste bine, schimbam apoi uleiul si filtrul de ulei si cam asta e. Velele erau deja puse si matisirea unei parime de 20 de metri la capatul lantului de ancora (45 m) fusese deja facuta cit timp barca era scoasa pe cheu la Santierul Naval. Vopsirea operei vii se aminase din motive de “n-ai cu cine, dom’le, niste tarani” si aceasta fusese doar “barbierita”
OK, plecam imediat dupa Pasti. Cam toata luna aprilie vintul a batut din sud, destul de hotarit, insa Nea Sandu m-a asigurat ca nu e o problema, aranjeaza el un vint bun de nord-est pentru plecare. La Cimpulung, in timpul vacantei Pascale, eram cu un ochi la friptura de miel si cu un ochi pe Windguru. Intr-adevar, duminica vintul se roteste si incepe sa vina de la nord. Luni, cind ajungem acasa, era deja "near gale warning" si pina marti se transformase in furtuna in toata regula. Nu conteaza, adunarea la barca marti dupa amiaza, seara plecam. “Nu e asa rau cum pare”. Bagajele erau deja pregatite, cam subtire la capitolul haine de ploaie. Trecind prin Eforie Nord si privind peisajul autumnal m-a lovit un gind sa trec pe la barca si sa-mi completez echipamentul cu ce aveam pe acolo (cizme de cauciuc, manta si pantaloni impermeabili). Am jonglat un pic cu ideea si apoi am facut greseala sa zic “da-o dracu’ de ploaie, cit poate sa tina?”. Trei zile a plouat incontinuu si apoi inca vreo doua zile cu pauze. N-am facut pina acuma dus imbracat, asa ca senzatia a fost ceva nou pentru mine. La citeva ore dupa plecare eram complet ud, inclusiv lenjeria de corp si ciorapii. Dupa iesirea din port ploaia ne izbea orizontal si se amesteca cu stropii aruncati de valuri. Dar sa nu anticipam.
Pina in ora 17:00 eram toti pe barca, ne-am foit un pic pina am bagat toate bagajele pe unde trebuia, am facut plinul de apa si, pe la 19:00, desi portul era inchis din cauza furtunii, Nea Sandu a “aranjat” la Capitanie si am plecat. Vint NE forta 5-6 in scadere, valuri 4 – 6 m, ploaie torentiala. La motor spre sud. Am incercat si cu un petic de genovez dar nu statea nicicum. Pocnea si facea ca toate alea la fiecare inclinare pe val. Lindor si-a dovedit din plin calitatile nautice, de frantuzoaica construita pentru circumterra (vezi Laura Dekker, Maiden Voyage). La fel si comandantul, care a stat aproape toata noaptea la timona. Echipajul insa, mai slabut. Eu am rezistat citeva ore, impartit intre frigul de pe punte si ameteala din cabina, apoi insa friptura de miel a tinut neaparat sa faca cunostinta cu Marea Neagra. Pina pe la 01:00 noaptea reusisem performanta de a scoate absolut tot din stomac, in mai multe reprize, si dupa aceea nu m-a mai impresionat de loc leganatul barcii, nu mai simteam absolut nimic in afara frigului patrunzator care nu m-a parasit pina dimineata. Am auzit ca prin vis cuvintele “Varna sau Balcic…” si apoi am adormit sezind, cu capul in piept, pe o cuseta din careu. 
Am fost trezit de o liniste nefireasca care venea dinspre motor si de citeva cuvinte in bulgareste. Era 04:00 dimineata si ajunsesem in Varna. Nea Sandu tocmai termina formele de intrare in Bulgaria. "

Ziua 1  (Miercuri 4.05.2016)
Dupa odihna de dimineata, am plecat la plimbare prin Varna.
Am mai fost recent la Varna intr-o croaziera.
Frumoasa strada pietonala din Varna de data aceasta pe ploaie.
Am decis sa mergem la mall sa ne cumparam incaltaminte waterproof 
pentru ca nici eu, Maria si nici alti 2 membri ai echipajului nu eram pregatiti.
Am gasit toti la Intersport incaltaminte potrivita,
eu mi i-am luat pe acestia albastri cu rosu McKinley.
Am luat apoi un taxi cu 7 locuri, 
(waw ce bine ca exista asa ceva in Varna, in Constanta nu am vazut)
am oprit in apropierea portului la restaurantul corabie Mr. Baba.


Cum intrai in restaurant vedeai vitrina plina cu prajituri, aratau delicios!
A vedeai prajituri si ... un pui de crocodil impaiat.
Poza facuta de Marius dl-ui comandant cu obiectivul superangular atasat la mobil.

Nicu Pelicanu si fiul Nucu
Marius si dl. comandant Alexandru
Mi-au placut mult lampile din sticla atarnate de tavan.

Un peste spinos umflat.
O harta a restaurantului in bulgara. 
Meniurile erau in bulgara si engleza.
Eu am comandat o salata cu fructe de mare care a fost bunicica 
insa atat de mare incat nu am mai putut lua si desert. Salata a fost circa 13 leva.


Apoi ne-am continuat plimbarea si am trecut pe langa muzeul de Marina.
Ne-am oprit pe faleza, unde am observat 
ca bulgarii aveau o plaja destul de mica.




Nicu Pelicanu: 
"Primul drum l-am facut catre cladirea albastra, cu vopseaua scorojita pe alocuri, dar cu balustrade de inox, aflata in capatul dinspre nord al bazinului de yahturi din portul Varna. Pozitia acestei cladiri, cu terasa privind catre intrarea in port si catre bazinul de yahturi, arata ca cineva chiar se preocupa de yachting si sailing in Bulgaria anilor 1970. 
In cladire se afla buda, internetul si dusurile (in ordinea importantei pentru noi). De asemenea clubul de yachting si ceva cafenea, carora nu le-am dat nici o atentie, pentru ca oricum erau inchise.
Linga intrarea la dusuri se afla monumentul lui Gheorghi Gheorghiev, primul bulgar care a inconjurat solitar Pamintul pe un yaht cu vele. Din pacate panoul explicativ de alaturi este numai in limba bulgara, insa am reusit sa gasesc asta pe internet. Anul acesta se aniverseaza 40 de ani de la plecarea in aceasta expeditie. Din pacate, tot pe net am gasit si alte detalii care arata ca nici bulgarii nu sint scutiti de problemele tranziitiei.
Dupa ce ne-am dezmeticit un pic am pornit sa exploram Varna la pas. Bineinteles ca ploua in continuare, dar nu-mi mai pasa, blugii, adidasii si jacheta "de ploaie" erau oricum ude asa ca le-am imbracat sperind ca ploaia de pe mal va reusi cumva sa le usuce. Prima oprire la unul din magazinele "de yachting" aflate pe cheu, in drumul catre oras. Un echipament complet anti ploaie, vint, radiatii si bomba chimica costa mai mult decit bugetul meu pentru toata expeditia, asa ca renunt la idee si incep sa visez la un magazin "Intersport" de mall sau la ceva "Decathlon". Am bananait mai mult de 1/2 de ora prin oras dar pina la urma s-a dovedit ca magazinul "Intersport" exista. Ghete "Aquafix" (sau cam asa ceva), jacheta "McKinley" cu mesada detasabila (n-am folosit-o, e prea calduroasa) si ciorapi uscati (5 perechi 15 leva). Ghetele le-am probat si prin balti si la fintina arteziana, se pare ca nu intra apa in ele. Pantaloni impermeabili mi-a promis Nea Sandu. We're back in business baby!
Cu toate ca ploua in continuare, Varna m-a impresionat in mod placut, strazile sint curate si aranjate si exista chiar birouri de schimb valutar unde poti sa cumperi leva direct cu lei. Mi-a placut simtul muzical al bulgarilor manifestat intr-o minunatie de cafenea jazz-blues-rock unde aveau si pizza foarte buna si apoi, total surprinzator, pe un santier. In parcul care imbraca foarte potrivit faleza Varnei exista o terasa care, la momentul cind am dat noi de ea, era inchisa. Inchisa si in renovare, inconjurata de panouri mari pe care scria "santier" in bulgareste (presupun). Ei bine, pe stilpi, sub acoperisul cladirii erau agatate citeva difuzoare din care se auzeau melodii cafe-concert. In ciuda ploii, am stat aproape 1/2 de ora pe banca in parcul din fata pentru o auditie inedita."

Am vrut sa mergem la Acvariu insa am ajuns la 17:01 si 
acvariul are program 9:00-17:00, taxa de intrare adulti 4 leva.

Calatoria continua... cu o vizita la Acvariu Varna.
Aflat la 15 min de port, acvariul gazduieste o multitudine de specii de pesti.
Daca tot sunteti aici, vedeti si ce specii de pesti gasiti in Acvariul Constanta.


Denison Barb


capete infioratoare de pesti


pesti in formol 

caluti de mare in formol

Jaguar Cichlid 



Pangasius 
\
Pisica de mare / Common Stingray ma fascineaza, e atat de gratioasa in miscari!


Japanese Carp 

Sturion 
Golden Grey Mullet 
Brazilium Half Moon 
Silver Shark 
Aici gasiti doar poze cu o mica selectie cu pesti, 
va invit sa ii descoperiti pe ei si pe altii pe viu la Acvariu Varna.

La parter o expozitie cu tablouri realizate de copii.





Boris Georgiev


Cu acest tablou am luat si un mic magnet - 1,5 leva













Maria Zafirkova - Summer 1980

Milko Bozhkov 1953 - Moon flash I 2007


Cap Kaliakra
Kavala
Vladimir Dimitrov - Tanara fata cu struguri

Elissaveta Konsulova-Varzova
Portretul unei tinere fete cehe 1931

Masa am luat-o la iaht si apoi am revenit in oras la plimbare, 
directia... Muzeul de Etnografie Varna, intrare 4 leva.



o usa cu grilasj din fier forjat cu o pasare 


o vitrina a unui magazin de haine 


Catedrala din Varna



fantana arteziana in parc 
un copac cercis crescut atipic 

cascade in apropierea Gradinii Zoologice 

intrarea in Gradina Zoologica e doar 1,5 leva 
leul 
 o ciuta 
lupii tot incercau sa sara afara din ocol 
o vulpe 
o bufnita 
lebede 
maimutici 
 s-a inseninat putin 
un graffiti interesant
Se pare ca si bulgarii au obiceiul de a lega fire de martisor in copaci.
planetariul Varna

o casa interesanta in drumul spre port

soarele se juca intre nori, cand aparea, cand se ascundea 
Am iesit iar la Restaurant Mr. Baba pe seara si 
dl. comandant a mancat niste calamari umpluti... 
cu branza in mod surprinzator
iar eu o prajitura :D 
delicious!! 

Am plecat la ora 24:00 din Varna, dl. comandant a tinut cartul toata noaptea.
De dimineata a preluat cartul Nicu Pelicanu. 

Nicu Pelicanu povesteste:
"Inainte de plecarea din Mangalia Lindor a stat vreo saptamina cu prova spre ponton si se pare ca un binevoitor a reusit sa invirta cumva cu susul in jos felinarul combinat fixat pe balconul prova. Din cauza asta vedeam eu rosu in dreapta si verde in stinga. Totusi nu eram chiar asa ametit. Noroc ca nu prea era circulatie mare in noaptea aia intre Mangalia si Varna si n-am reusit sa “pacalim” pe nimeni in privinta directiei de mers. Cind a incercat sa-l invirta Nea Sandu a ajuns la concluzia ca il poate fixa provizoriu in pozitie normala dar trebuie luat altul din Istanbul. 
Am plecat in seara celei de-a doua zile (in 05.05) din Varna, pe vele, dar imediat dupa miezul noptii am fost nevoiti sa le stringem si sa pornim iar motorul. Nici nu iesisem bine din golful Varna si vintul cazuse de tot. A urmat putina navigatie de noapte, in carturi de trei ore, eu si Nea Sandu pe rind la timona, Nucu si Maria de veghe pe linga timonier si Marius “supercargo”. 
Observasem inca din Mangalia ca lipseste o parte din lichidul care umplea compasul Suunto. Chestia devenea suparatoare mai ales noaptea, din cauza indicelui de refractie diferit al lichidului fata de bula de aer care se formase. Asa ca dimineata Nea Sandu a aparut in cockpit cu o seringa mica si s-a apucat sa completeze lichidul cu vodca, nu stiu daca din sticla aia sau din alta. Ca lichidul s-a albit imediat (ca atunci cind torni apa in Ouzo) n-ar fi fost nimic, dar pe la prinz deja cursese tot pe punte. Se pare ca garniturile compasului respectiv nu erau prea rezistente la alcool. Intr-adevar, atunci cind l-am scos complet din habitaclu am observat ca in partea de jos scria “oil filled”. L-am pus si pe asta pe lista “to buy from Istanbul” si am continuat cu ajutorul compasului de relevment fixat provizoriu linga timona si cautind (ochiometric) sa mentinem in permanenta acelasi unghi fata de hula lunga care venea din pupa (metoda polineziana). Imediat dupa asta au aparut citiva delfini si ne-au mai descretit fruntile, asa ca cele citeva ore pina am vazut coasta Turciei au trecut destul de repede.
Am intrat in Bosfor la inceputul crepusculului si am trecut pe sub al treilea pod (cel mai nordic) cind deja se intunecase. Imediat in dreapta intrarii apa fierbea din cauza citorva zeci de barci pescaresti care traulau in zig-zag, dus-intors pe o distanta de citeva sute de metri. Micutul sat de pescari Garipce cu casele si barcile sale traditionale care se intrezareau in lumina felinarelor de strada parea din alta lume prins intre giganticul picior al podului in constructie si statia de pilotaj Rumeli cu digul enorm in jurul caruia roiau salupele agresive ale pilotilor. Ca sa va faceti o idee, piciorul podului are fundatia la nivelul apei si este mai mult decit dublu ca inaltime fata de dealul care domina satul. De case nici nu mai vorbesc. De altfel, partea de sus a podului este primul lucru pe care il vezi atunci cind te apropii de intrarea nordica a Bosforului. Toate celelalte detalii ale tarmului palesc si se dezvaluie mult mai tirziu, abia atunci cind te apropii si podul, prin gigantismul sau, “dispare” din peisajul “mic” de la nivelul apei.
Deasupra strimtorii luminile orasului se reflectau in norii ramasi in urma ploii si putinele dealuri impadurite pareau petice negre imprastiate pe un covor portocaliu. Imediat dupa trecerea pe sub pod au aparut la orizont, deasupra malului drept, zgirie-norii cartierului Levent, noul centru financiar al Turciei. Dupa inca vreo ½ de ora strimtoarea se largeste spre partea dreapta si formeaza golful Buyukdere. Ne-am apropiat de mal, ca sa iesim putin din curent si am ancorat pe un fund de 15 m, sub “privirea” de loc binevoitoare a unui reflector puternic care ne-a urmarit in tot timpul manevrei. Abia s-a stins zgomotul lantului si al motorului ca au izbucnit chemarile muezinilor care rasunau deosebit de clar peste apa, impletite de la doua sau trei moschei de pe mal. Aerul era incarcat cu un vag miros de flori, cam cum se simte in parc dupa ploaie. Pe apa nu mai misca nimeni, in schimb Orasul nu dormea, toata noaptea s-au auzit claxoane si sirene, dar nu mai conta, eram la Istanbul si era bine.
Inainte de culcare Nea Sandu mi-a spus: “Adu-mi aminte miine dimineata, cind e motorul rece, sa ma bag sa verific presetupa de la axul elicei, ca sint niste infiltratii.” OK, noapte buna."

Cerul era rozaliu si eu asteptam rasaritul. 
Si iata ca au aparut primele raze de soare la orizont. 
Imi parea ca soarele seamana cu un ochi... 
s-a mai lasat vazut putin si apoi a disparut in nori.
Se mai vedeau cateva raze printre nori. 
Micul dejun al campionilor, salam de sibiu, branza, salata si rosie. 
Si am vazut delfini! Sunt atat de frumosi si gratiosi si jucausi!
Inotau in valurile de la prova si se jucau trecand e sub etrava. 


Am facut un mic filmulet cu ei.

Marius la datorie, facand poze cu mobilul
Dl. comandant la timona 
Marea avea culoarea de un albastru turcoaz superb. 
Marius si Nucu 
Cum ne apropiam de Turcia, am ridicat steagul turcesc. 
Am ajuns noaptea sa trecem pe sub primul pod peste Bosfor. 
Priveliste frumoasa acolo unde am ancorat. 

trezirea in Istanbul
micul dejun 
Maria incaantata de privelistea ce o inconjura. 

Genul acesta de vapoare conduce dl. comandant la munca. 
Tot felul de cladiri frumoase pe  malul Bosforului. 


















pentru unii a venit deja vara si vremea de plaja :-) 


La Atakoy Marina am scos iahtul la uscat pentru curatare si vopsire. 

Primul ceai turcesc... delicios! 
Vedere de la moscheia albastra, mi-a placut ca erau 
multi oameni in parcul din fata si unii stateau pe iarba. 
Biserica Sfanta Sofia. 

detalii de la bancute 
magazine 
 biserica ortodoxa 
la plimbare pe nenumaratele stradute 
Am descoperit o piateta cu multe restaurante ce mi-a adus aminte de Lipscani.
Aveau si multe umbrele colorrate atarnate la ultimul etaj. 
Trebuia sa luam si baclavale, nu?
Personal preferatele mele sunt cele cu visine si
 am luat la un moment dat unele foarte proaspete de la... Romexpo :-) 
Tot felul de prajituri iti faceau cu ochiul din vitrine. 
Am luat una cu capsuni. 


Fiind duminica, Marele Bazar era inchis.
Universitatea 


vedere de pe podul Galata 

graffiti 
Urcam noi treptele spre Turnul Galata si unui om i-a cazut o perie, tata a ridicat-o si i-a dat-o. Acest om lustruia pantofi si s-a oferit sa-i faca dl-ui comandant pantofii noi am crezut ca gratuit in semn de multumire si am vrut totusi sa ii dam 2 lire insa omul a cerut 8 lire cand am dat sa ii dam 10 lire a zis ca de fapt 18 lire costa, ni s-a parut prea mult si am insistat sa ii dam doar 10, a cerut ca bacsis si cele 2 lire initiale si dus a fost... aveti grija... nici o fapta buna nepedepsita :P 
Turnul Galata, 25 de lire accesul 


Ne-am dus iar la Atakoy Marina sa verificam iahtul 
si dl. comandant a baut o cafea turceasca.
Vopsitul iahtului era in toi. 
Inapoi la Sultanahmet, o pisica alba ce seamana cu
 Snow/Balanel pisica noastra alba de acasa. 
Am intrat la Moscheia Albastra, foarte frumoasa! 
Eu venisem pregatita cu sal asezat pe cap, fusta lunga si 
geaca cat sa nu am bratele descoperite, 
a trebuit sa ne si descaltam ca sa intram.
detalii de la Moscheie 
covorul era foarte moale 





o macheta a moscheii 
cum era foarte aproape, am mers si la Sfanta Sofia, bilet intrare 40 lire 

Pe seara am mancat cate o shaorma turceasca, 
care este un fel de sora mai slabuta a variantei romanesti 
pentru ca a pus cu zgarcenie din ingrediente, 
sosuri, pui, vreo 4 cartofi, o bucata de ardei rosu si verde...
Dar pentru o masa de seara a fost ok, mai ales ca am baut si ayran.

In weekend oficialitatile nu lucreaza, dar luni a trebuit sa facem check-in-ul.
Am primit de la Atakoy Marina un set de instructiuni. Pentru check-in trebuie sa mergi in 6 locuri. 
Era varianta si folosirea unui agent care  ar fi preluat sarcina chek-inului insa era foarte scump, undeva la 300 euro am inteles.( Daca vreti sa apelati la o agentie, cei de la Marina ni l-au recomandat pe mr. Erturk +905456060164) Mai jos aveti harta primita de la marina, dati click pt a o mari.
Asa ca ziua 6 ne-am petrecut-o mergand de la un punct la altul si inapoi. 
Si nu am terminat de bifat toate locurile, mai avem si azi.
Trecand pe langa bazarul de langa podul Galata am vazut aceste plaase colorate.


Stand cu Nucu asteptandu-l pe dl. comandant pe malul Bosforului, langa podul Galata.

Multi pescari isi incercau norocul.
Am mers si cu trenul nu numai cu tramvaiul.
Mi-au placut cum erau decorati peretii de pe peroane.






Pentru a intra in Turcia e nevoie de pasaport care sa mai fie valabil cel putin 6 luni. Al Mariei mai era valabil doar 4 luni si a trebuit sa platim viza de tranzit de 372,8 lire turcesti. Pentru ca era singurul loc deschis la ora aceea, am fost si am platit la Aeroportul Ataturk.  Marius nu a avut pasaport la el,si a fost la Consulatul Romaniei, pentru 62 euro i s-a dat o foaie consulara, insa surpriza... aceasta avea valabilitate 30 de zile iar politia de frontiera a cerut valabilitate 60 de zile si nu i-a fost acceptata intrarea in tara si a fost consemnat la bordul iahtului. Urmeaza sa plecam spre Grecia dupa ce terminam formalitatile. 

De dimineata am fost la iaht sa vedem cum stau lucrarile. 
Iahtul a fost vopsit foarte frumos cu un albastru inchis.
Am facut si o plimbare prin Atakoy Marina. 
Mi-au atras atentia multimea de meduze din apa.
Un iaht turcesc protejat de binecunoscutul simbol. 
Multe iahturi Jeanneau. 
Si iahtul Lindor este Jeanneau Gin Fizz.
O barcuta simpatica, foarte mica in comparatie cu celelalte. 
Pe unul din pontoane aveau casuta 2 pisicute cu ochi albastri. 
Pescarusii patrulau foarte seriosi. 
(Maria) Am plecat sa fac piata si am mers pe o strada principala din apropiere, am mers destul de mult si nici un aprozar?!? erau multe magazine de haine, cateva buticuri si cateva shaormerii dar nici un aprozar sa iau rosii si nici cosuri de gunoi(luasem o inghetata si aveam un amabalaj de aruncat)
Am decis sa fac dreapta la un moment dat si am gasit un mall iar acolo... supermarketul unde am gasit ce cautam. Mai tarziu, cand am mers la plimbare cu dl. comandant am mers pe o strada paralela cu cea principala/ paralela cu cea pe care mersesem de dimineata si.. surpriza! am gasit vre-o 2 aprozare cu rosii frumoase si mai ieftine expuse frumos :-))) si un mini-carrefour :-))) cu alte cuvinte, nu mergeti doar pe strazile principale :-) 

La un aprozar... cirese, vazusem poze pe facebook la prieteni si m-am bucurat sa gasesc si aici.
Noi am gasit la 9 lire dar si acestea arata bine. 
Cele pe care le-am cumparat noi. 
Un ceai la Dodici Cafe in Atakoy Marina. 

O fantana arteziana cu lumini colorate e in piata de la Atakoy Marina. 
Ardei? uscat. 

Apoi am fost la un restaurant traditional turcesc pe care il stia dl. comandant, Adana, 
unde am fost foarte frumos tratati cu tot felul de feluri de mancare.
Am primit ca antre cate o chifteluta in aluat cu salata(surpriza 1), apoi fiecare si-a luat cate un fel pe baza de carne de miel, cus-cus, rosii si lipie, (surpriza2) am primit o portie de cataif cu ceai si cafea. Tin sa mentionez ca toata mancarea era facuta la vedere, era un gratar in fata meselor iar bucatarul statea acolo si gatea, foarte interesant! 


cataif 
Am platit 50 lire + 5 lire bacsis. 
Ne-am retras dupa o seara frumoasa... 

Lucrarile la iaht sunt aproape gata, azi urmeaza sa dam la apa iahtul.


Iahtul Lindor aproape sa atinga din nou apa. 

La plimbare prin cartier, o vitrina frumoasa. 

Intr-un mall am avut o surpriza, in mijloc erau calusei :-) 


Pe seara am iesit la o plimbare nocturna prin Atakoy Marina si cartier.
Ne-a placut fantana arteziana colorata din piata marinei.
 Dl. comandant zice ca acum 5 ani cand a fost avea si muzica.


Un vitraliu cu un iaht.

Un iaht avea lumina sub pupa si se vedeau pestisorii si meduzele de dedesubt. 

De dimineata m-am rasfatat cu un cheesecake cu dulceata de zmeura(9 lire),
 rahat turcesc si banana... yummi! 
Cocolino la ei e Yumos? :-) imi place mai mult cum suna cocolino 
Am fost la bazarul de dupa podul Galata. Un graffiti cu o pisica de la pasaj.
O pisica dormind linistita pe niste cutii de scule. 
Vedere de pe podul Galata. 
Am decis sa mergem la bazar fara ajutorul GPS-ului si bine am facut :-) 

Langa podul Galata e un mic bazar care mi-a placut mult. 
Condimente 
Perne 
La iesirea din acest mic bazar, 
pe strazile spre Grand Bazar era foarte multa lume. 


Esarfe 

La Marele Bazar muult mult aur, multe bijuterii din aur. 
Tavanul era pictat frumos. 
Lampi 

covoare 
farfurii si narghilele 
Lingouri de aur 

In cartier o zona era decorata cu baloane albe si rosii.
Un copacel de trandafir. 
La pranz Nicu Pelicanu a gatit paste cu ton si vin... 
O casuta postala turceasca foarte simpatica. 
Pe seara am iesit la restaurant si dl. comandant a luat o tocanita ciobaneasca(25 lire). 
Cat am stat la restaurant o pisica a venit sa se alinte pe langa noi
 si mi-a sarit mie in brate :-) o alintatura! 
Seara Marius a gatit la bordul iahtului pentru el si Nicu Pelicanu
 pui cu cartofi prajiti.  

rasaritul in marina Atakoy...
Covrigul cu cacao (1,5 lire) era in mod neasteptat sarat,
 dar pricomigdala uriasa(5 lire) a fost buna
micul dejun pentru dl. comandant 
La pranz a gatit iar Nicu Pelicanu un ghiveci gustos cu cartofi, ardei, vinete si pui. 
Dupa lungi cautari am gasit busuioc si acum avem si o planta la bord 
busuiocul 4 lire luat de la un vanzator stradal (era 5 lire dar am negociat )

Seara am fost iar la restaurantul de acum cateva zile 
si am ales alte feluri de mancare. 

La magazine nu am gasit apa minerala.. insa exista :-) 
dovada fiind ca la restaurant ne-au servit cu apa minerala,
dupa ce ne adusesera initial pahare din plastic cu apa?!(stanga) 
Oricum, recomandam restaurantul pentru mese gustoase 
si atmosfera traditionala! 

Nicu Pelicanu la timona
 In sfrsit am ridicat velele si am fost la o plimbare in insulele turcesti de langa Istanbul.

In apropierea insulei Sivriada. 
Din cate am vazut nu era locuita insa avea vizitatori.



Marius pregatea baloanele pentru acostare. 
Am acostat intr-un mic golfulet unde erau si alte iahturi oprite. 
Nu am stat mult pentru ca ce dupa ce ne-au ajutat sa acostam
 persoanele care erau pe insula ne-au zis ca e periculos 
unde am lasat iahtul, asa ca am plecat si am acostat in afara golfuletului.

Dl. comandant deabia astepta sa pescuiasca...

Cand am ridicat ancora de saula era prinsa o stea de mare. 


Un iaht pe o mare stalucitoare... 


Istanbul vazut de departe de pe mare... 
De departe pareau ruine? 
insa uitandu-ma cu binoclul mi-am dat seama ca sunt doar niste blocuri. 
Dl. comandant a prins un pestisor. 
Dl. comandant si Marius la pescuit. 
O priveliste frumoasa a orasului plin de lumini. 


Un superb rasarit undeva aproape de Atakoy Marina.

Pentru formalitatile vamale am fost iar la ZeyPort.
Initial am legat iahtul de o barca insa cum aceasta trebuia sa plece,
am legat-o de ponton. Erau valuri foarte mari in acest loc. 

Dl. comandant asteptand sa fie stampilate pasapoartele. 
Cauciucurile de protectie de la ponton. 

Am fost din nou la Atakoy Marina pentru a lasa travel-logul stampilat
si apoi am plecat. Sus velele! 
Maria a gatit cartofi prajiti cu carnaciori. 
Un loc bun de stat pe iaht este la prova. 
Pentru ca ne-a placut cand am vazut la un iaht turcesc,
 am luat si noi un ochi albastru si l-am pus la prova. 
Se vedea tarmul asiatic in departare. 
Discutii amicale 
Apusul pe mare 

Maria a gatit omleta cu ceapa, carnat si cartofi... delicioasa!
Vedere de la Gelibolu, intrarea in stramtoarea Dardanele. 
Tarmul asiatic 
Un velier mergea in aceeasi directie cu noi, 
in departare steagul Turciei pe un deal.
Ne apropiem de Canakkale. 


Impunatoarea fortareata de la Canakkale. 

Aprope de iesirea din Dardanele mai e un monument pe malul drept. 

Nicu Pelicanu a amestecat cateva conserve de fasole, 
rosii si carne si a preparat o mancarica delicioasa. 
Iesire din Dardanele, malul drept. 
Iesire din Dardanele, malul stang. 
Ce m-a uimit a fost culoarea incredibil de frumoasa, 
albastra a marii Egee... superba!

Marea era agitata, de gradul 5-6, 
dar incet incet s-a mai linistit si am ajuns cu bine la Limnos.
Prima impresie a fost de sol arid. 
Primul localnic... un pescar. 



In golfuletul de la Moudros am gasit un loc linistit de ancorare. 
Am trebaluit pe la barca si cand am iesit am prins acest sfarsit frumos de apus. 

Dupa un mic dejun frugal am ridicat velele si am iesit din golf.

Nicu ridicand velele. 

Marea era putin creata si am avut si inclinare de 15 grade. 
Mici orasele se vedeau in golfuri. 



O frumoasa nava cu 5 catarge. 
In varful unui deal, o bisericuta. 
Farul din stanga portului. 
Intrarea in portul Myrina. 
Pe muntele din stanga se observa o cetate. 




Formalitatile de intrare in Grecia au durat mai putin. 


Pe langa iaht erau multi pestisori.
Am plecat la o plimbare pe insula si pe langa niste stradute mici 
cu magazinase cochete (dar inchise pentru pauza de dupa-amiaza)
 am gasit cealalta faleza.  

Si o mica plaja. 

Urcand spre castel am vazut caprita si mufloni.

Dl. comandant

Drumul spre castel era marcat cu indicatoare.

Privelisti superbe de la inaltime.

O mica plaja intre stanci.

Farul din varful muntelui.


Iahtul Lindor ancorat frumos langa celelalte iahturi. Ghiciti care este?
Intrarea in port vazuta de la inaltime.

O stanca inconjurata de case.

O mica barcuta vopsita in alb cu detalii rosii si bleu.
Lumina de la ora de aur era superba pe aceasta mica straduta.


Un felinar inconjurat de flori.
Apusul cu vedere spre muntele Athos... perfect! 
Gasca vesela asteptand sa vina mancarea comandata.
Eu, Maria, am comandat caracatita la gratar
si ciuperci gatite in vin.
Cateva pisici ne-au ajutat sa terminam toate fructele de mare din farfurie.
Mancarea a fost delicioasa dar privelistea facea toti banii.

Imi propusesem sa vizitez de dimineata inainte sa plecam bisericuta de pe deal,
asa ca pe la 5:30 am plecat din port pe jos... Niste flori galbene care semanau cu macii.
Am ajuns relativ repede, in 15 minute.
Intrarea in portul Myrina vazuta de sus. 
Clopotele bisericutei. 

Bisericuta era inchisa. 


Apa era foarte limpede. 
Niste flori care semanau cu portulaca de la noi doar ca erau muult mai mari. 

In drumul de intoarcere am treecut pe la o patiserie/brutarie 
din drum si mi-am luat un croiasant... buun! 
O straduta acoperita cu vegetatie din Myrina 

Restaurantul Kosmos la care am fost cu o seara in urma.



Si... am plecat din Limnos. 
Aici ne-am despartit oficial de Nicu Pelicanu si Marius. 
Poate ne vom mai revedea... cine stie? A fost o experienta interesanta pentru toti.

Muntele Athos vazut de pe mare. 

Un alt apus superb pe mare. 
Cerul era roz-bleu :-) culorile anului dupa Pantone. 
Si era si luna plina. 

Calatoria continua... cu 
Plimbare Insulele Grecesti S1 Rafina, Kea, Tinos, Mykonos


Daca doriti sa petreceti un concediu de neuitat 
vizitand insulele grecesti in vara aceasta
contactati-ne.

8 comentarii

  1. Woa, ce frumos se joaca delfinii!! Nu stiam!:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. daaa.. se jucau foarte frumos, trebuia sa fi acolo sa ii vezi! te umpleau de buna dispozitie si entuziasm! pupici

      Ștergere
  2. mi-au placut bocancii tai, foarte faini
    si prajiturile
    si delfinii
    nu imi venea sa cred
    sunt mai mititei din ce stiu
    fata de cei din filme
    ai reusit sa ii si atingi?
    se poate innota cu ei?
    printre ei/
    ?
    vreau si eu baclavale din alea
    iei cu tine niste tavi la intoarcere? :))
    imi plac si tinutele tale
    pare rupt din filme totul
    sper ca te si distrezi, din poze asa pare
    te puuuup si iti urez vreme buna! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :-) mersiii
      nu, nu am reusit sa ii ating, sunt salbatici, nu cred ca sunt chiar atat de sociabili incat sa inoti cu ei plus ca apa e inca destul de rece :-))) sunt bunicele baclavalele dar sa sti ca le prefer pe cele romanesti :-))) :P
      da... ma disitrez, ne distram :-) e frumos!
      multumim de urari, sper sa ne urmaresti in continuare, aventura continua!
      pupici!

      Ștergere
  3. F. Frumos totul!... aveti plecari din Mangalia la sfarsitul lui Mai?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim :) vom avea plecari din Grecia, din apropierea Atenei inspre insulele grecesti si inapoi la Atena... Te asteptam!

      Ștergere
  4. Foarte frumoase postarile!

    In legatura cu ,,lustruitorul" de pantofi - cred ca a scapat peria intentionat :) Asa ca aveti grija cu cine va mai incurcati prin Istanbul, pentru ca e greu de scapat de banditi.

    Voiaj placut!

    RăspundețiȘtergere